INDEXATION

RECOMANDĂRI PENTRU AUTORI

Studia Universitatis Petru Maior Series Historia este editată de către Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere al Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu Mureş şi este o revistă cu caracter ştiinţific, beneficiind de recunoaştere la categoria C în urma evaluării naţionale a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior; indexată fiind în 5 baze de date internaţionale. Revista publică studii şi articole cu caracter ştiinţific şi recenzii din domeniul istoriei.

Raportându-se la cele mai înalte standarde naţionale şi internaţionale de evaluare academică, Redacţia revistei recomandă colaboratorilor săi utilizarea unor norme acceptate la nivel internaţional în ceea ce priveşte editarea materialelor în vederea publicării:
Materialele vor fi trimise pe adresa redacţiei în format electronic, de preferat în format .doc sau .rtf, însoţite de varianta acestora convertită în format portabil (pdf); este de preferat ca textul să nu conţină şi alte coduri precum marcare de semne de carte, termeni marcaţi pentru indici (de nume, de localităţi etc.), hiperlegături, numerotare automată a paragrafelor, despărţirea manuală a cuvintelor etc.; formatarea la nivel de font este permisă; dacă sunt utilizate tabele, diagrame şi alte elemente grafice este de preferat ca acestea să fie trimise şi în fişier separat (în format .xls, .tiff, .jpeg, .pdf); în cazul în care, din motive de economie a spaţiului alocat unui studiu, articol sau recenzie sunt necesare ajustări (în sensul adăugării sau suprimării de elemente grafice). Redacţia îşi rezervă dreptul de a interveni asupra materialului în acest sens. Chiar dacă Redacţia asigură corectarea materialelor sub aspectul corectitudinii gramaticale şi stilistice, recomandăm autorilor verificarea acestor aspecte înainte de expedierea lor.
Pe o pagină distinctă a materialelor, pentru asigurarea anonimatului procedurii peer review, este obligatorie prezenţa următoarelor elemente:
- Numele autorului (autorilor) şi apartenenţa instituţională (în limba în care este redactat articolul şi în limba engleză) însoţită de adresa instituţiei.
Se va specifica în mod clar dacă autorul face parte din colective instituţionale diferite; de asemenea trebuie specificată adresa completă a instituţiei / instituţiilor din care face parte autorul (adresa poştală, număr de telefon/fax, adresa electronică).
Materialele trebuie să cuprindă după cum urmează:
- Titlul în limba în care este redactat articolul şi în limba engleză (unde este cazul); acesta trebuie să fie concis şi clar; este posibil ca, în vederea indexării în baze de date, cuvintele prezente în titlu să fie folosite pentru regăsirea articolelor.
- Rezumatul articolului în limba engleză indiferent de limba de redactare a articolului. Acesta trebuie să prezinte concis scopul cercetării, principalele rezultate ale cercetării şi concluziile majore la care s-a ajuns. (Rezumatul nu trebuie să depăşească 150 de cuvinte)
- Cuvinte cheie (nu mai multe de 5) în limba engleză.
- Prezenţa subseturilor de caractere speciale; legenda elementelor grafice prezente în articol (dacă este cazul); alte situaţii referitoare la elementele speciale din conţinutul articolului.
Publicarea materialelor care nu prezintă aceste elemente va fi amânată până când membrii Redacţiei vor reuşi să le identifice; responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclusivitate autorilor; materialele nepublicate, din motive argumentate în mod obiectiv, nu vor fi returnate autorilor.
Limba articolelor: Revista publică articole în limbile Engleză, Franceză, Italiană.
Stil:
Titlul articolului: Bookman Old Style, 13
Abstract: Bookman Old Style, 8.5
Articol: Bookman Old Style, 10.5
Notele de subsol: Bookman Old Style, 8.5
Pentru întocmirea referinţelor bibliografice recomandăm folosirea notelor de subsol şi, obligatoriu, menţionarea lucrărilor care au fost folosite ca material bibliografic în limba originală a lucrării citate.
Exemple:
Teze de doctorat (lucrări de licenţă, proiecte etc.):
¹ Dorin Goţia, ASTRA în anii Primului Război Mondial, Teză de doctorat susţinută în 1998, coordonator ştiinţific Liviu Maior, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, p. 129.
Materiale non-book (CD-ROM, DVD-ROM, casete video etc.) şi surse de pe internet:
¹ Pietre pentru zidirea românităţii moderne: vechile tipărituri ale Blajului, CD-ROM, Alba Iulia, Editura Haco International, 2007.
² URL: http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=601, Accessed: September 17th 2011.
Legislaţie:
¹ Lege pentru completarea legii din 24 martie 1904 relativ pentru cedarea de cărţi pentru biblioteci, în Monitorul Oficial, nr. 205/19 decembrie 1922, p. 1.
Lucrări prezentate în cadrul unor conferinţe:
¹ Georgeta Fodor, Reevaluarea statutului femeilor în contextul afirmării naţiunii române din Transilvania, Comunicare prezentată în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale: Risorgimento italian şi mişcările naţionale din Europa. De la modelul italian la realitatea Europei Central-Orientale, Tîrgu Mureş, 17 septembrie 2011.
Documente de arhivă:
Se va ţine cont, în măsura în care este posibil, de următoarea structură: Instituţia, Fond, Partea organică, dosar, număr document.
¹ Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Sibiu (eventual ANDJ Sibiu), Fond Astra, Dosar nr. 58, document nr.....
Studii în reviste:
¹ Loredana Stepan, Imagini ale femeii în literatura şi presa românească arădeană la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, in “Caiete de Antropologie Istorică”, II, No. 1(3), January-June, 2003, p. 47.
² Mihály Spielmann, Teleki Bolyai Library, in “Transylvanian Review”, IV, No. 2, 1995, p. 105.
³ Gerard Mauger, Ecrits, lecteurs, lectures, in “Annales. Histoire, Science Sociales”, 1999, No. 34, pp. 144-161.
Studii în volume colective:
¹ Ionela Bălăuţă, “Apariţia femeii ca actor social – a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, in Ionela Băluţă, Ioana Cîrstocea (coord.), Direcţii şi teme de cercetare în studiile de gen din România. Atelier, Bucureşti, Colegiul Noua Europă, 2002, p. 62.
² Liviu Maior, “Asociaţionismul transilvan (sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea)”, in Ioan Bolovan, Sorina Paula Bolovan (coord.), Schimbare şi devenire în istoria României, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2008, p. 92.
³ Camil Mureşanu, “Reflecţii despre Simion Bărnuţiu- gânditorul politic”, in Sorin Mitu et alii (coord.), Biserică, Societate, Identitate. In Honorem Nicolae Bocşan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 245.
Monografii:
¹ Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari András (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. III, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2008, p. 481.
⁴ Nicolae Albu, Istoria şcolilor româneşti din Transilvania între 1800-1867, Bucureşti, Editura Didactică si Pedagogică, 1971, p. 159.
⁵ Keith Hitchins, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania 1700-1868, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987, pp. 134-136.

Abrevieri convenţionale utilizate în alcătuirea notelor bibliografice:

- Ibidem (în acelaşi loc) se foloseşte în cazul trimiterilor succesive la acelaşi autor şi aceeaşi lucrare; situaţia este acceaşi chiar dacă nu este vorba de o trimitere care se repetă până la numărul de pagină, caz în care se indică cu exactitate pagina; menţiunea nu mai este valabilă dacă între prima trimitere şi următoarea s-a intercalat altă notă;
- Idem (aceeaşi persoană), urmând a se scrie doar titlurile lucrărilor sau articolelor;
- op. cit. (opus citatus - opera citată) se foloseşte când se citează o singură lucrare a unui autor; prima trimitere se face în întregime (vezi situaţiile prezentate mai sus); a doua oară (a treia oară ş.a.m.d) trimiterea se face cu prescurtarea prezentată;
- loc. cit., (loco citato – în locul citat), se foloseşte pentru a se indica paragrafe deja citate în lucrare;
- et alii, et aliae (şi alţii) se foloseşte în cazul în care autorul, după menţionarea unui nume dintr-o listă mai lungă, nu doreşte să le specifice sau să le repete (după o primă menţionare);
- Cf. (confert – compară cu) se foloseşte pentru a indica o comparaţie între paragrafe din diferite izvoare, între puncte de vedere diferite sau asemănătoare;
- Apud (la) se întrebuinţează când în text se foloseşte un citat dintr-o lucrare sau un izvor istoric preluat din altă lucrare menţionată în nota bibliografică;
- Et passim (ici şi colo) se foloseşte pentru a se specifica faptul că ideea în discuţie este preluată din mai multe părţi ale lucrării citate, făcându-se referire la partea din lucrare din care s-a început preluarea.