Municipiul Târnaveni este situat in Podisul Târnavelor, pe cursul mijlociu al râului Târnava Mica, din terasa de lunca pâna la versantul drept al vaii. In prezent se intinde si pe malul stâng al Târnavei Mici, iar fosta localitate Bozias a intrat in componenta orasului. Este asezat pe locul unei importante intretaieri de cai de comunicatii. Astfel, din Târnaveni pornesc cai rutiere spre Blaj, Iernut, Târgu-Mures, Sovata, Medias. De asemenea, este strabatut de calea ferata Blaj - Praid. Are in componenta sa localitatile Bobohalma si Botorca.
     Cercetarile arheologice au atestat prezenta din cele mai vechi timpuri a comunitatilor omenesti pe aceste meleaguri. Pe teritoriul orasului s-au descoperit in 1921 vestigii ale unei asezari neolitice. Tot atunci s-a descoperit un tezaur continând 135 dinari imperiali romani si doi bulgari de argint. Este mentionat documentar in 1278, sub numele de terra Dychen Sent Marton (Diciosânmartin), pe un act de instrainare si intrare in posesie a acestui domeniu. In anul 1502 localitatea este mentionata ca târg-oppidum, facând parte din domeniul Cetatea de Balta, stapânit in secolele XV-XVI de domnitorii Moldovei - Stefan cel Mare, Petru Rares si altii. Datorita cultivarii pe o arie extinsa a vitei de vie, zona a fost perceputa ca "o tara a vinului" - Weinland. Pe o perioada de câteva secole, pâna aproape de jumatatea secolului XX, localitatea a fost centru de interes zonal, devenind, in diverse perioade de timp, capitala de comitat (Comitatul Târnava) sau de resedinta de judet (judetul Târnava Mica), alternând acest privilegiu cu Cetatea de Balta si cu Blajul.
    Ultimii ani ai secolului XlX si primii ani ai secolului XX sunt cei care au determinat traiectoria urbana a localitatii, datorita construirii a numeroase edificii administrative si socio-economice. In 1866 devine resedinta Comitatului Târnava, prin mutarea administratiei de la Cetatea de Balta la Târnaveni. Din aceasta perioada dateaza si principalele edificii din oras, cum ar fi palatul administrativ si spitalul. La acest spital, in anii de dupa primul razboi mondial a dat consultatii marele savant C.I. Parhon, a carui familie era originara din Cetatea de Balta. In 1912 localitatea a fost declarata oras.      Din 1941 s-a numit Târnaveni. Descoperirea gazului metan in zona a facut ca istoria orasului sa se schimbe radical. Gazul a fost captat si introdus in oras in 1915. In acelasi an s-a construit o fabrica de carbid si cianamida de calciu. Dupa razboi, s-a infiintat societatea Nitrogen, apoi o fabrica de negru de fum. Contributia orasului si a cetatenilor sai la evenimentele inceputului de secol XX a fost deosebita si prin participarea la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. In 1936 s-a construit pentru prima data la Târnaveni o instalatie de obtinere a amoniacului sintetic, prima instalatie din Europa si din lume, dar in 1937 productia fabricii trece pe productie de razboi. Al doilea razboi mondial a lasat urme adânci in viata locuitorilor orasului: 230 de eroi români isi dorm somnul de veci in cimitirul de aici.     Dupa razboi, industria orasului a cunoscut o dezvoltare continua. In 1957 s-a realizat pentru prima data in tara policlorura de vinil, iar productia anterioara a continuat. In zona de sud-est se afla o moderna fabrica de sticla - Gecsat, cu o productie foarte variata de export. Personalitati istorice, culturale, si nu numai, s-au interferat in timp, cu arealul târnavean. Corifeul "Scolii Ardelene", Petru Maior isi are originile in localitate. Istoria consemneaza ca Gheorghe Maior, tatal corifeului, locuia pe la 1750 in Târnaveni, fiind preot in parohia de la Seuca. In timpul Revolutiei de la 1848-1849 Târnaveniul era cuprins in "Legiunea a III-a Cetatea de Balta" din armata lui Avram Iancu. Prefect era marele luptator pentru emancipare nationala, Vasile Moldovan, care, dupa infrângerea Revolutiei se stabileste in Bozias. Aici se afla mormântul sau. Conform lui George Calinescu, prin Târnaveni ar fi trecut si tânarul poet Eminescu in drumul sau spre Blaj (1866), poposind in spatiul actualei Crame din centrul municipiului.
     In 1966 s-a infiintat Muzeul de istorie, cu profile de arheologie, etnografie, stiintele naturii si numismatica. Orasul Târnaveni a devenit municipiu la data de 5 noiembrie 1998. Dispune de interesante resurse turistice, concretizate
prin obiective naturale si antropice cum ar fi: padurea "Coroana", pe interfluviul Mures - Târnava Mica, pe drumul Târnaveni -Iernut, Biserica unitariana in stil gotic, din secolul Xlll renovata in 1599 ( Biserica are un pahar de argint aurit din 1636 si o farfurie de argint din 1678, precum si un clopot din 1678), Biserica ortodoxa din lemn, adusa din satul Cornesti, pictata in interior de Nicolae Pop. Scoala din Bozias a fost infiintata in 1780.