| |
 |
Municipiul
Reghin este asezat in culoarul larg al Muresului, la confluenta
cu râul Gurghiu, desfasurându-se in forma de amfiteatru
pe versantul drept, terasat al Muresului. Vatra orasului s-a
extins cu timpul si in lunca de pe malul stâng al râului.
Pe teritoriu municipiului
Reghin au fost descoperite vestigiile unor asezari suprapuse
datând din neolitic - topoare din piatra, fragmente de
ceramica - epoca bronzului, precum si vestigii mai târzii,
din epoca geto-dacica. S-a mai scos la iveala un tezaur monetar
roman si vestigiile unei cetati de pamânt din secolele
VIII-IX. Incepând cu secolul XII, Reghinul si imprejurimile
au fost colonizate cu sasi, iar localitatea este atestata documentar
in 1228 sub numele de Regun. Coabitarea cu colonistii sasi adusi
din valea Rinului a dus la transformari profunde in viata si
viitorul asezarii. Desi a fost pradata si incendiata de mai
multe ori , a renascut de fiecare data afirmându-se cu
si mai mare vigoare. In 1300, localitatea a fost resedinta unui
decanat bisericesc.
In 1427 apare ca târg -
oppidum Regen, iar in secolul al XVI-lea a devenit centru mestesugaresc.
In 1434 voievodul Transilvaniei, Ladislau Bánffy, a acordat
Reghinului dreptul de a tine târguri. |
 |
Prin
constructia caii ferate Târgu-Mures - Reghin in 1885,
iar apoi spre Deda, Reghinul a cunoscut o dezvoltare apreciabila.
In 1853 la Reghin s-a infiintat o societate comerciala de plutarit,
cu legaturi pe Mures si Gurghiu, apoi apar primele fabrici de
cherestea cu actiune mecanica.
|
 |
In
noiembrie 1994 a fost declarat municipiu. Este un important
centru economic dar si un puternic centru cultural care polarizeaza
toata zona premontana si montana a judetului. Dispune de centrala
electrica de termoficare, de intreprinderi de prelucrare a lemnului,
de intreprinderi de materiale de constructii. Se remarca prin
fabricarea de instrumente muzicale, mici ambarcatiuni, articole
sportive, placi aglomerate, mobila, incaltaminte , lapte praf,
bere, sucuri naturale. Este un important centru pomicol. Dispune
de un muzeu de etnografie si unul de stiintele naturii. Este
impresionanta colectia de oua incondeiate. Biblioteca municipala
are un apreciabil fond de carte,mostenire a unei vieti cultural-istorice,
carti vechi si rare, dar si colectii de carte contemporana,de
la beletristica la carti de specialitate.
|
 |
In municipiul Reghin,
turismul este, cum s-ar zice,"la el acasa". Biserica
evanghelica inceputa inainte de 1300, ca bazilica romanica,
si terminata in 1330, cu unele transformari gotice din secolele
XVl si XVlll, are un turn de 47 m prevazut cu un ceas din secolul
XIX. Casa parohiala dateaza din 1670. De asemenea, este de remarcat
Biserica ortodoxa "Sfântul Nicolae" din 1744,
cu picturi de factura populara si icoane; biserica romano-catolica
din 1781, in stilul barocului târziu, repictata in 1968;
Biserica reformata; Biserica ortodoxa "Sfânta Treime",
ctitorie a lui Petru Maior terminata in 1811; bustul lui Petru
Maior, care a trait in Reghin,"Luppa capitolina" din
1994. La Apalina se afla un castel din secolul XV refacut in
secolul XlX, construit in stilul renasterii, cu elemente baroce,
intr-un parc cu specii rare de arbori, dar si o biserica romano-catolica.
In cartierul Iernuteni exista o biserica ortodoxa "Adormirea
Maicii Domnului, sfintita la 20 august 1995 de Prafericitul
Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. In centrul
orasului este o placa in memoria lui Richard Wagner, fost director
al Conservatorului din Berlin, nascut la Reghin in 1903. Tot
aici s-a nascut si Augustin Maior, (1882-1964) creator al telefoniei
multiple - "Telegrafie, telefonie multipla cu inalta frecventa".
In imprejurimile municipiului se afla "Padurea Rotunda",
un loc de recreere foarte cautat de locuitorii orasului.
|
|
|
|
