Orasul Ludus este asezat in partea
de vest a judetului pe ambele maluri ale râului Mures, la
confluenta cu Pârâul de Câmpie, dar si cu drumul
Ludus - Sarmas - Sarmasel. Se afla la 45 km vest -sud-vest de Târgu-Mures,
12 km la vest de Iernut, 26 km fata de Turda si 40 km fata de Sarmas;
statie CFR pe ruta Târgu-Mures - Razboieni si Târgu-Mures
- Ludus - Sarmasu -Bistrita. Este centrul polarizator al intregii
zone vestice a judetului Mures. Ca unitate teritorial- administrativa,
este bine proportionata cu peisaje geografice variate, resurse naturale
importante si potential economic puternic.
Oras al "zaharului", s-a
tranformat rapid din asezare rurala in oras. Cartierul vechi se
afla pe malul drept al Muresului. Aceasta zona pare inghesuita sub
versantii dealurilor vecine. In cartierul nou, de pe malul stâng
al Muresului, se afla Centrul politic-administrativ, Spitalul, Policlinica,
Liceul industrial, Casa de cultura, posta noua, fabrici: de zahar,
de produse lactate, de prelucrare a cauciucului, Topitoria de in
si cânepa, magazine etc.
Asezarea este atestata documentar
din 1377 sub numele de Ludas si a fost declarata oras in 1960. Orasul
Ludus are in componenta o singura localitate rurala cu atestare
istorica veche - Gheja (l366), celelalte fiind consemnate pe parcursul
secolului XX : Avramesti, Cioarga, Ciurgau, Fundatura, Rosiori.
Urme de viata materiala s-au descoperit inca din preistorie.
Secolul XVIII a fost caracterizat
prin multe rascoale, cele mai importante fiind rascoala antihabsburgica
condusa de Francisc Rákoczi al II-lea (1703-1714) si miscarea
taranilor iobagi din zona Ludusului, condusa de Sofranie. Ludusenii
au luat parte in numar mare la miscarile sociale de la 1848. Aici
s-a organizat Legiunea a XIII-a condusa la inceput de
Batrâneanu, apoi de Fl. Micas, urmat de N. Vladutiu.
In prezent orasul este in plin proces
de transformare pe noile coordonate ale filmi de piata. Viata
economica se caracterizeaza prin revigorare in domenii legate de
resursele naturale de care dispune zona: gaze naturale, prelucrarea
lemnului, materiale de constructii, produse alimentare - zahar,
lactate, bauturi, panificatie, sera legumicola.
Aici s-a nascut si a profesat Ioan Teodor Oltean (1942 - 1998),
doctor in istorie, profesor, poet sub pseudonimul Paul Pretor.
Orasul se poate contempla seara de
la popasul "Salcâmul"de pe inaltimea din apropierea
orasului. De aici panorama nocturna a "urbei" iluminata
feeric pare ceva ireal.
|