Orasul Iernut este asezat in partea de vest a judetului pe stânga râului Mures, pe drumul european E 60, Târgu-Mures - Cluj- Napoca, la intersectia acestuia cu drumul national DN 14A Iernut - Târnaveni - Medias, la 30 km vest de Târgu-Mures si 12 km est de Ludus; statie CFR pe ruta Târgu-Mures - Razboieni.
In cadrul rezervatiilor arheologice de la Cipau si Lechinta au fost descoperite vestigii ceramice apartinând epocii neolitice, dar si din Cultura Basarabi. La Cipau s-au descoperit urme ale culturii Cris, un cimitir de inhumatie din prima epoca a fierului. De asemenea s-a gasit o asezare rasfirata de bordeie si o necropola de incineratie din care s-a recuperat un tezaur de monede romane din bronz, dar si ceramica modelata la roata. Pe locul actualului oras Iernut s-au gasit urmele arheologice ale unei colonii romane din sec. ll-lll. Localitatea este atestata documentar in 1257 sub numele de terra Ranolth, iar din 1461 devine târg, oppidum Radnot. Numele actual l-a primit in 1854. A fost declarat oras la data de 17 mai 1989. Castelul si mosia de pe teritoriul Iernutului au apartinut pe rând mai multor familii nobiliare. In anul 1707 aici a poposit Gheorghe Rákóczi al II-lea in drumul sau spre Târgu-Mures, unde urma sa fie incoronat ca principe al Transilvaniei.
     De-a lungul timpului la Iernut s-au tinut mai multe congregatii si peste 15 diete ale nobilimii transilvanene. Locuitorii Iernutului au luat parte la Adunarea Nationala de la Blaj si la evenimentele din 1918 ce au culminat cu Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
     Batalia de la Oarba de Mures din septembrie 1944 a dus la moartea a aproape 11.000 de ostasi români. Pentru cinstirea lor s-a construit in 1950 un impresionant monument pe terasa Muresului, la care in fiecare an in ziua de 9 mai se aduc omagii celor cazuti pentru eliberarea patriei de sub ocupatia fascista. In imediata vecinatate a monumentului functioneaza din 1984, in sezonul estival,o tabara nationala de sculptura in aer liber,unde se realizeaza opere cu specific istoric, in special legate de luptele ce au avut loc in aceasta localitate. Dupa al II-lea razboi mondial, in Iernut s-au construit o serie de unitati industriale, ceea ce a dus la dezvoltarea localitatii. Termocentrala electrica este cea mai cunoscuta unitate economica apartinând Iernutului. Aceasta a fost data in folosinta in 1963, in 1978 realiza 11 % din productia de energie electrica a tarii. Orasul Iernut mai dispune de exploatatii de gaze naturale, statiune de cercetare si productie agricola, sere legumicole si floricole, ferme de crestere a bovinelor si porcinelor, ferme piscicole.
     Cel mai important obiectiv turistic este Castelul "Kornis - Rákoczi - Bethlen" din 1545, modificat in 1650 - 1660, construit in stilul Renasterii si modificat sub controlul arhitectului venetian Agostino Serena. In incinta castelului functioneaza in prezent Liceul agricol. Demne de amintit sunt Biserica de cult reformat (1486), Muzeul de istorie, statuia "Luppa Capitolina" (1994) - simbolul latinitatii poporului român si, nu in ultimul rând, Biserica ortodoxa cu hramul "Buna Vestire" din secolul XVIII si alta cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din 1765, tot ortodoxa.